Pelican › Ghiduri › Etichetare alimente

Etichetare alimente în bucătărie: etichete, termene, FIFO și trasabilitate

Etichetare alimente în bucătărie, pe scurt: eticheta răspunde dintr-o privire la trei întrebări: ce este, de când e deschis sau făcut și până când poate fi folosit. Pune etichete pe tot ce nu mai e în ambalajul original, așază marfa după FIFO și păstrează avizele, ca să poți urmări fiecare produs.

De ce orice produs deschis are nevoie de etichetă

În camera frigorifică, un recipient cu fond de vițel arată ca celălalt. Dacă e de ieri sau de săptămâna trecută știe doar cine l-a făcut, iar el e liber azi. Eticheta scoate întrebarea din cap și o scrie pe recipient. De ea depind patru lucruri:

Alergenii odată cu ea Dacă tot scrii eticheta, notează la sosuri, dressinguri și umpluturi și alergenii. Care sunt și cum arată tabelul găsești în ghidul despre cei 14 alergeni.

Ce trebuie să scrie pe eticheta de bucătărie

Eticheta trebuie scrisă repede și citită repede, altfel în timpul serviciului n-o mai scrie nimeni. În cele mai multe bucătării ajung aceste șase câmpuri. Primele patru sunt mereu.

CâmpExempluDe ce
ProdusFond de vițel, carne tocată, vinegretă a caseiÎn recipient multe lucruri arată la fel
Preparat sau deschis lamar. 10.11De aici curge termenul
A se consuma până lajoi 12.11Cel mai important câmp, scrie-l mare
InițialeMKCine l-a făcut poate răspunde la întrebări
Alergenițelină, muștarPentru întrebările clienților și pentru sală
Furnizor sau lotla carne, pește, ouăPentru cazul unei retrageri
Lizibil pentru toți Scrie data și ziua săptămânii. Într-o echipă mixtă, oricine înțelege mai repede „joi” sau o cifră decât o propoziție. Cum lucrați în mai multe limbi fără neînțelegeri găsești în ghidul despre echipe de bucătărie multilingve.

Data durabilității minimale, data limită de consum și data ta

Pe marfa cumpărată stau două date diferite, și nu înseamnă același lucru. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 le deosebește clar:

Data durabilității minimale

  • „A se consuma de preferință înainte de”
  • Vorbește despre calitate: până atunci marfa păstrată corect își păstrează proprietățile
  • Stă pe paste, conserve, brânză maturată, condimente
  • După dată verifici, nu arunci automat

Data limită de consum

  • „A se consuma până la” sau „expiră la”
  • Vorbește despre siguranță: pentru alimente foarte perisabile din punct de vedere microbiologic
  • Stă pe carne tocată, pasăre proaspătă, pește proaspăt
  • După dată marfa nu mai e considerată sigură și se aruncă

Când deschizi un ambalaj, porționezi sau faci ceva singur, ai nevoie de o a treia dată: a ta. Dacă pe ambalaj scrie „după deschidere, a se consuma în x zile”, termenul curge de la deschidere, iar eticheta poartă data deschiderii. Pentru tot ce faci singur, termenul îl stabilești în planul HACCP, pe baza datelor producătorului, a ghidurilor și a experienței proprii. Un termen în zile valabil în toată UE pentru preparatele proprii nu există.

Exemplu de calcul: data „a se consuma până la”

Un exemplu cu o regulă internă, cum au multe bucătării pentru preparatele proprii din camera frigorifică: 3 zile, iar ziua preparării se numără ca ziua 1. Cele 3 zile nu sunt o valoare din lege, ci o regulă pe care unitatea o stabilește singură. Fondul de vițel se fierbe marți și se răcește.

MarZiua 1: preparat
JoiZiua 3: ultima zi de folosire
VinCe a rămas se aruncă

Marți e ziua 1, miercuri ziua 2, joi ziua 3. De aceea pe etichetă scrie „a se consuma până joi”, nu „3 zile”. Cine trebuie să socotească, socotește greșit în timpul serviciului. Cea mai frecventă greșeală e să nu numeri ziua preparării: atunci pe etichetă ajunge vineri, iar fondul primește o zi în plus față de ce permite regula ta.

Întâi răcirea Orice termen presupune că marfa a fost răcită corect. Un sos care s-a răcit două ore pe plită și-a consumat deja marți o parte din timp. Valorile le găsești în ghidul despre lanțul frigorific.

FIFO și FEFO: ordinea în camera frigorifică

FIFO înseamnă „first in, first out”: ce a intrat primul iese primul. FEFO înseamnă „first expired, first out”: ce expiră primul iese primul. De obicei e același lucru. Dacă nu, câștigă data. O livrare nouă de iaurt cu dată mai apropiată decât restul de pe raft se folosește prima.

Ordine în depozit FIFO merge doar dacă fiecare marfă are un loc fix. Cum împarți camera frigorifică și depozitul uscat găsești în ghidul despre gestiunea stocurilor.

Ce spune legea despre etichete și trasabilitate

Legislația UE nu impune o anumită etichetă de bucătărie. Cere însă rezultate pe care fără etichete și fără ordine le poți arăta greu.

Nu e consultanță juridică Acesta este un rezumat. Ce termene și ce informații așteaptă DSVSA de la tine lămurești cel mai bine direct cu ei, și notezi apoi în planul HACCP.

Un sistem de etichete în șase pași

Un sistem de etichete rareori cade din cauza materialului, ci pentru că îl folosesc doar unii. Ordinea asta ajută să rămână.

  1. Stabilește regula. Ce primește etichetă? Cel mai simplu: tot ce nu mai e în ambalajul original închis. Fără excepții de tipul „doar pentru puțin”.
  2. Scrie termenele. O listă cu termenele interne pentru ce faceți des: fonduri, sosuri, dressinguri, carne marinată, legume tăiate. Lista intră în planul HACCP și se afișează în camera frigorifică.
  3. Pregătește materialul. Etichete sau bandă de hârtie și markere rezistente la apă la fiecare post și la camera frigorifică. Cine trebuie să caute, renunță.
  4. Unifică formatul. Toți scriu câmpurile în aceeași ordine și data în același format, cu ziua săptămânii.
  5. FIFO la depozitare. Cine așază o livrare o pune în spatele mărfii existente. Asta e valabil și după recepția mărfii și pentru congelate.
  6. Verifică zilnic. O persoană trece în fiecare zi, la oră fixă, prin camera frigorifică și prin sertarele frigorifice, scoate ce a expirat și se uită ce expiră curând.

Bandă de hârtie, etichete colorate sau imprimantă de etichete

Ce material alegi contează mai puțin. Important e să fie peste tot la îndemână, să țină la frig și umezeală și să se dezlipească ușor, ca etichetele vechi să nu rămână pe recipient.

Bandă de hârtie și marker

  • Costă aproape nimic, e peste tot
  • Oricine poate începe imediat
  • Scrisul trebuie să fie citeț
  • Se dezlipește des greu de pe recipiente

Etichete preimprimate sau imprimantă

  • Câmpuri fixe, toți scriu la fel
  • Etichetele colorate pe zile arată ziua dintr-o privire
  • Variante care se desprind ușor la mașina de spălat vase
  • Costă bani și trebuie completate

Etichete, pierderi și următoarea comandă

Etichetele arată nu doar ce trebuie aruncat, ci și de ce. Dacă în fiecare săptămână expiră smântână, nu e o problemă de etichete, ci o cantitate comandată care nu se potrivește. La controlul zilnic notează ce s-a aruncat. După două, trei săptămâni vezi ce stoc minim e prea mare.

Trasabilitatea începe la recepție: avizul și factura sunt dovada ta de la cine a venit marfa. Iar cine folosește ultimul un produs observă primul că lipsește. Exact acela e momentul potrivit să-l notezi pentru următoarea comandă.

Greșeli frecvente la etichetare

Unde ajută Pelican, și unde nu

Pelican nu scrie etichete și nu calculează termene. Ajută la pasul de după: cine observă la control că ceva trebuie aruncat sau va lipsi curând adaugă articolul în lista comună de comandă vocal sau tastând, în limba lui. Bucătarul șef aprobă apoi o singură listă.

Aplicația Pelican: lista comună de comandă a bucătăriei, cu butonul Vorbește pentru introducere vocală

Pelican nu este imprimantă de etichete și nici instrument de igienă. Nu ține trasabilitatea, nu face grafice de temperatură și nu urmărește termene. Pelican nu este nici casă de marcat, nici sistem de comenzi pentru clienți, nici gestiune de stoc, și nu trimite singur comanda la furnizor.

Pelican se plătește pe local, nu pe utilizator: Solo 19 euro pe lună (până la 3 utilizatori), Basic 29 euro pe lună (până la 5 utilizatori), Pro 59 euro pe lună (utilizatori nelimitați). La plata anuală sunt 15, 24 sau 49 de euro pe lună. Fiecare plan începe cu 30 de zile gratuite.

Întrebări frecvente

Ce trebuie să scrie pe etichetele alimentelor din bucătărie?

Cel puțin produsul, data preparării sau a deschiderii, data „a se consuma până la” și inițialele. La sosuri și umpluturi ajută alergenii, la carne, pește și ouă furnizorul sau lotul.

Care e diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „a se consuma până la”?

Data durabilității minimale descrie calitatea: până atunci marfa păstrată corect își păstrează proprietățile. Data limită de consum stă pe alimente foarte perisabile și privește siguranța. După ea, conform Regulamentului (UE) nr. 1169/2011, alimentul este considerat nesigur.

Cât timp pot sta preparatele proprii în camera frigorifică?

Un termen în zile valabil în toată UE nu există. Termenul îl stabilești în planul HACCP, pe baza datelor producătorului, a ghidurilor și a experienței proprii, și îl lămurești cu DSVSA. Multe bucătării lucrează cu o regulă internă fixă pentru fiecare grupă de produse.

Ziua preparării se numără ca ziua 1?

Asta o stabilește regula ta internă. Dacă o numeri, la o regulă de 3 zile un fond de marți se consumă până joi. Important e ca toată echipa să numere la fel și să scrie data direct pe etichetă.

Care e diferența dintre FIFO și FEFO?

FIFO folosește mai întâi ce a intrat primul. FEFO folosește mai întâi ce expiră primul. De obicei e același lucru; dacă nu, câștigă data.

Trebuie să păstrez avizele de însoțire?

Pentru trasabilitate conform articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 trebuie să poți arăta de la cine ai primit o marfă. Avizele și facturile sunt cea mai simplă dovadă. Cât timp le păstrezi lămurești cu DSVSA și cu contabilitatea.

Ce lipsește ajunge imediat pe listă

Pelican adună ce observă echipa ta că lipsește la controlul camerei frigorifice într-o listă de comandă, în fiecare limbă din bucătăria ta. Încearcă-l gratuit 30 de zile. Etichetele nu ți le scrie.

Creează localul și testează 30 de zile gratuit